marți, 17 februarie 2015

ULEI DE MAGNEZIU

200 ml, 31 lei


Comanda prin telefon: 0734.36.74.72

Livrare gratuita in Bucuresti.
Livrare prin curier sau posta romana in tara.





Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din organism. Alaturi de calciu, fosfor si alti nutrienti, magneziul ajuta la mentinerea unei stari de bine atat fizice, cat si psihice. Magneziul joaca un rol important in producerea de energie, in sinteza acizilor si proteinelor, relaxeaza musculatura si regleaza metabolismul. Este util si in activitatea hormonala, previne diabetul si pietrele la rinichi.

De cele mai multe ori deficienta de magneziu este prost diagnosticata, pentru ca nu apare in testele de sange. Doar 1% din cantitatea de magneziu din corp este stocata in sange. Deficienta de magneziu este cauzata in special de lipsa magneziului din organism, care este procurat din fructe si legume. De asemenea, excesul de calciu din organism poate duce la carente de magneziu. Deficienta de magneziu este si rezultatul mai multor factori care absorb acest mineral sau reduc absobtia lui in organism.

Deficienta de magneziu poate fi cauzata de o serie de afectiuni precum pancreatitele, transpiratia excesiva sau problemele cardiace. De asemenea, alcoolul, afectiunile tractului digestiv sau operatiile chirugicale pot reduce absorbtia magneziului in organism.  De asemenea, in perioada de ciclu menstrual femeile pierd mult magneziu.

Simptomele deficientei de magneziu

Atunci cand organismul are cote scazute de magneziu, acesta reactioneaza in diverse moduri. Durerile de cap, de stomac sau de picioare sunt printre cele mai frecvente simptome ale lipsei de magneziu din organism. Crampele musculare sau regiditatea in zona gatului sunt alte simptome alarmante.

Durerile de maxilar sunt alte simptome cauzate de lipsa magneziului. Aceste dureri apar spontan si nu dureaza foarte mult, insa sunt foarte neplacute. Un alt simptom al carentei de magneziu este si durerea in piept, care apare mai rar, insa poate crea o stare alarmanta.

Lipsa magneziului se manifesta si la nivelul sistemului nervos central. Simptomele pot fi foarte grave atunci cand si nivelul de calciu din organism este scazut. Lipsa magneziului se manifesta cel mai adesea prin anxietate, atacuri de panica, nervozitate si un comportament agitat. Odata cu atacurile de panica si anxietatea pot aparea si alte simptome mai grave precum frica de spatii deschise, agorafobia, si insomnii. Lipsa magneziului din organism afecteaza si sistemul nervos periferic. Acest lucru duce la amortirea mainilor si picioarelor.

Sistemul cardiac este si el afectat de lipsa magneziului din organism. Pot aparea astfel palpitatii si angina pectorala. Bataile inimii devin neregulate, iar in cazuri severe simptomele sunt asemanatoare unui atac cardiac.

De asemenea, lipsa magneziului din organism poate duce si la schimbari de comportament. Persoanele care de obicei sunt relaxate si increzatoare devin tensionate, nervoase si pesimiste. De cele mai multe ori, cei care au un nivel scazut de magneziu in corp au o pofta nebuna de ciocolata. Femeile pot experimenta schimbari ale ciclului menstrual. Atat barbatii, cat si femeile devin mult mai apatici, in special daca printre simptome se intalnesc si atacurile de panica.

Alte simptome ale lipsei de magneziu din organism sunt si somnolenta, anorexia, apatia, confuzia, oboseala, putere de concentrare scazuta sau o memorie mai slaba. Contractia permanenta a muschilor, delir, amorteala, halucinatii sau furnicaturi in tot corpul sunt simptome severe ale lipsei de magneziu. In aceste situatii, persoana care experimenteaza astfel de simptome trebuie sa se prezinte de urgenta la medic.
Cum este afectat organismul de lipsa magneziului 

Lipsa magneziului afecteaza in special persoanele cu probleme cardiace . In cazuri severe, lipsa magneziului poate duce la atacuri de cord care pot cauza moartea. Lipsa magneziului din organism este asociata cu atacurile de astm. In mod normal, magneziul relaxeaza muschii, permitand astfel o respiratie mai buna. Magneziul administrat intravenos este o metoda acceptata de a opri atacurile puternice de astm.

Lipsa magneziului duce si la cristalizarea calciului din organism, favorizand astfel aparitia pietrelor la rinichi. Carentele de magneziu sunt implicate si in sindromul prementrual. Simptome precum dureri abdominale si de cap, oboseala si anxietate sunt acutizate de lipsa magneziului. Magneziul ajuta si la metabolizarea calciului si previne astfel osteoporoza.
Cum remediem deficienta de magneziu 

O persoana adulta are nevoie de 300 - 420 mg de magneziu pe zi pentru a-si mentine echilibrul psihic si fizic. Potrivit specialistilor, 3 adulti din 4 au un aport insuficient de magneziu in raport cu doza zilnica recomandata. Una dintre cauzele principale ale deficitului de magneziu este alimentatia necorespunzatoare pe fondul unei solicitari crescute a organismului, determinata inclusiv de stres. Cu cat suntem mai stresati, cu atat pierdem mai mult magneziu. De asemenea, o absorbtie intestinala deficitara poate duce la scaderea nivelului de magneziu din organism.

Dieta este astfel foarte importanta pentru un aport suficient de magneziu in organism. Evita sa consumi apa de la robinet. Este indicat ca magneziul sa fie asociat cu vitamina B6 , care fixeaza mineralul in organism.

Trebuie evitata carnea in exces, deoarece contine cantitati mari de calciu si fosfor. Aceste minerale reduc absorbtia magneziului in organism. De asemenea, produsele alimentare procesate, precum faina, orezul sau zaharul, "mananca" magneziul. Produsele cu efecte diuretice, precum alcoolul si cofeina, reduc aportul de magneziu din organism.

Semnele deficitului de magneziu1. Dureri in diverse zone.
Durerile de cap, de stomac sau de picioare sunt printre cele mai frecvente simptome ale lipsei de magneziu din organism. Crampele musculare sau regiditatea in zona gatului sunt alte simptome alarmante.

Durerile de maxilar sunt un alt semn. Acestea apar spontan si nu dureaza foarte mult, insa sunt foarte neplacute. Un alt simptom al carentei de magneziu este si durerea in piept, care apare mai rar, insa poate crea o stare alarmanta.

2. Anxietate si nervozitate
 Lipsa magneziului se manifesta si la nivelul sistemului nervos central. Simptomele pot fi foarte grave atunci cand si nivelul de calciu din organism este scazut. Anxietatea, atacurile de panica, nervozitatea si comportamentul agitat sunt semne ale deficitului de magneziu. Lipsa magneziului din organism afecteaza si sistemul nervos periferic. Acest lucru duce la amortirea mainilor si picioarelor.

3. Palpitatii
Sistemul cardiac este si el afectat de lipsa magneziului din organism. Pot aparea astfel palpitatii si angina pectorala. Bataile inimii devin neregulate, iar in cazuri severe simptomele sunt asemanatoare unui atac cardiac.

4. Schimbari de comportament
 Persoanele care de obicei sunt relaxate si increzatoare devin tensionate, nervoase si pesimiste. De cele mai multe ori, cei care au un nivel scazut de magneziu in corp au o pofta nebuna de ciocolata. Femeile pot experimenta schimbari ale ciclului menstrual. Atat barbatii, cat si femeile devin mult mai apatici, in special daca printre simptome se intalnesc si atacurile de panica.

5. Somnolenta si afectarea memoriei
 Alte simptome ale lipsei de magneziu din organism sunt si somnolenta, anorexia, apatia, confuzia, oboseala, putere de concentrare scazuta sau o memorie mai slaba. Contractia permanenta a muschilor, delir, amorteala, halucinatii sau furnicaturi in tot corpul sunt simptome severe ale lipsei demagneziu. In aceste situatii, persoana care experimenteaza astfel de simptome trebuie sa se prezinte de urgenta la medic.

Cauzele carentei de magneziu.

1.Dieta bazata pe carne.
Trebuie evitata carnea in exces, deoarece contine cantitati mari de calciu si fosfor. Aceste minerale reduc absorbtia magneziului in organism. De asemenea, produsele alimentare procesate, precum faina, orezul sau zaharul, "mananca" magneziul.

2. Cafeaua si alcoolul.
Rezerva de magneziu din organism este epuizata mai repede sub actiunea cafelei si a alcoolului.

3. Medicamentele.
 O alta cauza a deficitului de magneziu poate fi administrarea unor medicamente (de exemplu: estrogeni - anticonceptionale, diuretice, antidiabetice, antituberculoase). Daca luati astfel de medicamente este necesara suplimentarea aportului de magneziu.

4. Boli si interventii chirurgicaleDeficienta de magneziu poate fi cauzata de o serie de afectiuni precum pancreatitele, transpiratia excesiva sau problemele cardiace. De asemenea, afectiunile tractului digestiv sau operatiile chirugicale pot reduce absorbtia magneziului in organism.

5. Stresul.
Este un mare consumator de magneziu, de aceea trebuie sa aveti grija sa va refaceti permanent aceasta rezerva.

6. Ciclul menstrual.
In perioada menstruatiei femeile pierd mult magneziu.

Efectele benefice ale magneziului
• Esential pentru buna functionare a muschilor si sistemului nervos. Adjuvant in tratamentul crampelor musculare.
• Mentinerea densitatii osoase, a sanatatii dintilor si regleaza echilibrul calciului din organism.
• Benefic sanatatii inimii si sistemului circulator. Imbunatateste ritmul cardiac, normalizand tensiunea arterial.
• Joaca un rol crucial in producerea de energie fiind un tonic general, regenerator. Deficienta de magneziu va poate face sa va simtiti constant lipsiti de energie, cu stare continua de oboseala. In general, persoanele diagnosticate cu oboseala cronica prezinta si deficienta de magneziu.
• Previne depresia si simptomele asociate stresului cotidian. Magneziul are un efect calmant, potentat de administrarea asociata cu calciu.
• Adjuvant in terapia a numeroase afectiuni: astm bronsic, diabet zaharat, osteoporoza.

Magneziul trebuie asociat cu vitamina B6
Dieta este astfel foarte importanta pentru un aport suficient de magneziu in organism. Surse importante de magneziu sunt cerealele integrale, nucile, soia, avocado, cacaoa, fasolea, mazarea, legumele verzi, porumbul si lamaile.  Apa este de asemenea o sursa importanta de magneziu, in special apa plata si minerala.

De asemenea, se pot administra capsule de magneziu. In farmacii exista o gama larga de astfel de suplimente. Este indicat ca magneziul sa fie asociat cu vitamina B6, care fixeaza mineralul in organism.

Anumiţi ioni ai substanţelor minerale au în organism locuri speciale de depozitare, de unde pot fi utilizaţi în perioadele în care aportul lor prin hrană este insuficient.
Organismul uman ca şi majoritatea organismelor animale şi-au câştigat în decursul evoluţiei proprietatea de a putea menţine aproximativ constantă concentraţia ionilor minerali în lichidele corpului, realizând astfel aşa-numitul „mediu intern” constant.
Reglarea concentraţiei sărurilor în organism joacă un rol deosebit de important în procese fiziologice hotărâtoare pentru buna funcţionare a organelor şi ţesuturilor, contribuind la reglarea activităţii celulare în raport cu necesităţile organismului, cum ar fi reglarea echilibrului acido-bazic, contracţia musculară, stimularea sau inhibarea activităţii enzimelor, excitabilitatea nervoasă, coagularea sângelui, transportul oxigenului etc.
Elementele minerale, numite bioelemente (calciul, magneziul, sodiul, potasiul, fosforul şi clorul), sunt esenţiale vieţii şi funcţionării corecte a organismului, majoritatea fiind implicate în metabolizare, echilibrul apei din organism, sănătatea sistemului osos, nervos etc. Ele se regăsesc în aproximativ toate celulele şi participă activ la menţinerea homeostazei generale, însă apariţia unor dezechilibre acute ale acestor minerale poate să ducă la efecte deosebit de grave asupra sănătăţii.
În această direcţie, interesul pentru magneziu, care a devenit cel mai cercetat element mineral din domeniul nutriţiei, demonstrează preocupările intense ale lumii medicale privind lărgirea ariei de aplicare terapeutică a acestuia în menţinerea sănătăţii organismului.
Recent (octombrie, 2012) la Mérida, Mexic, a avut loc o importantă manifestare ştiinţifică internaţională (al 13-lea Simpozion Internaţional despre Magneziu) cu tematica «Implicaţiile magneziului în biologie şi medicină şi relaţiile complexe cu ceilalţi cationi », care a reunit prestigioşi cercetători ai acestui domeniu din 20 de state, dintre care şi câţiva cercetători români, conduşi de Prof. dr. Mihai Nechifor (membrii ai Societăţii Române de Cercetare a Magneziului). Concluziile acestei reuniuni au evidenţiat, pe de o parte, relaţiile multiple şi complexe dintre cationii bivalenţi (magneziu, calciu etc.) şi ceilalţi constituenţi ai celulei, precum şi faptul că orice dereglare în metabolismul acestor cationi are consecinţe importante pentru patologia umană şi, pe de altă parte, necesitatea extinderii terapiei cu magneziu în diferite afecţiuni şi o corectare reală a deficienţelor cronice în magneziu care ar putea juca un rol benefic în prevenirea apariţiei unor boli şi menţinerea stării de sănătate.

Magneziul, mineral esenţial organismului - menţine sănătatea şi funcţionalitatea muşchilor, nervilor şi oaselor.


Magneziul, cu un aport vital în numeroase funcţii metabolice, are un rol deosebit în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor, a unor hormoni, este necesar în metabolizarea vitaminei C şi a unor minerale precum calciu, fosfor, sodiu şi potasiu.

    magneziul - cheia echilibrului nervos şi muscular - combate oboseala, stresul şi anxietatea, joacă un rol important în fixarea calciului în oase şi decontractarea muşchilor;
    contribuie la scăderea excitabilităţii neuromusculare şi păstrarea tonusului muscular, a funcţionalităţii sistemului nervos;
    face parte din multe sisteme enzimatice cu rol esenţial în reglarea unor procese biochimice;
    susţine menţinerea troficităţii ţesutului osos şi influenţează dezvoltarea optimă a sistemului osos;
    participă la menţinerea unui sistem cardiovascular sănătos, reglarea ritmului cardiac, normalizarea glicemiei, promovarea unei tensiuni arteriale normale, favorizarea scăderii nivelului de colesterol din sânge;
    influenţează pozitiv reglarea tranzitului intestinal şi coagularea sângelui;
    împiedică formarea depunerilor de calciu, a calculilor renali şi biliari;
    este tonic general, constituie un factor de creştere, un regenerator celular, un echilibrant psihic şi un drenor hepatic;
    ajută la intensificarea reacţiilor de apărare ale organismului şi în lupta împotriva procesului de îmbătrânire;
    intervine în metabolismul energetic, în procesele de fosforilare oxidativă, în transportul activ de membrană;
    are acţiune antidepresivă, fiind cunoscut şi ca mineral antistres, iar în combinaţie cu calciul, magneziul acţionează ca un tranchilizant natural.


Magneziul, cel mai important cation bivalent (Mg+2) intracelular din punct de vedere cantitativ, este prezent cu preponderenţă în ţesutul osos, dar se găseşte şi în muşchi, inimă, ficat, rinichi, tub digestiv şi plasmă.
Organismul uman are nevoie, în general, de circa 250 până la 350 mg magneziu pe zi. Dozele recomandate de specialişti sunt: la adolescenţi: fete - 360 mg/zi; băieţi - 410 mg/zi şi la adulţi: femei - 350 mg/zi; bărbaţi - 400 mg/zi; femei însărcinate - 450 mg/zi.
Astfel, un adult de 70 kg poate înmagazina în medie între 21 şi 28 g magneziu, necesarul zilnic fiind estimat la 5 - 6 mg/Kg corp, în funcţie de vârstă şi greutate, apreciindu-se că persoanele în vârstă, sportivii ce depun un efort fizic susţinut şi femeile însărcinate sau care alăptează au nevoie de un aport mai mare.
Conţinutul total de magneziu existent în corpul unui adult este repartizat astfel: 1% extracelular, 31% intracelular şi peste 60% la nivelul oaselor. Un procent infim, aproximativ 1% din valoarea totală este magneziu circulant, iar nivelul acestuia în sânge este menţinut în limite normale sub acţiunea unor mecanisme homeostazice extrem de riguroase. De asemenea, rinichii controlează absorbţia şi eliminarea magneziului din organism.
De fapt, dacă o persoană încearcă să ia deodată mai mult magneziu, cu atât mai puţin este absorbit. În general, rata de absorbţie este de 30% din doza de magneziu administrată şi poate fi absorbită mai mult numai când resursele de magneziu ale organismului sunt scăzute. În urma unor studii efectuate s-a putut demonstra că subiecţii cărora li s-a administrat o doză zilnică de 36 mg magneziu, numai 65% din această doză a fost absorbită de organism, iar când doza a crescut la aproape 1 g pe zi, rata de absorbţie a scăzut la 11%.
Absorbţia magneziului poate fi influenţată şi de alte substanţe. De exemplu, fructoza şi carbohidraţii proveniţi din alimentele care fermentează favorizează absorbţia magneziului, în timp ce, fibrele în cantităţi mari o reduc. De asemenea, prea mult zinc reduce absorbţia, iar grăsimile în exces, carbohidraţii rafinaţi, alcoolul sau folosirea de diuretice produc eliminarea magneziului din corp.
Un alt mineral care reacţionează cu magneziul este fosforul. Folosirea excesivă a băuturilor carbogazoase cu un conţinut ridicat de fosfor determină eliminarea magneziului şi duce la scăderea nivelului acestuia din organism.
În organismul uman, magneziul are rolul de activator a peste 300 de enzime implicate în diferite procese metabolice. Multe dintre aceste enzime au legătură cu rolul lui în mecanismul de acţiune al moleculei macroergice - adenozintrifostat (ATP) - moleculă specializată cu rol energetic, principala sursă de energie necesară metabolismului celular.
Alte reacţii la fel de importante sunt cele de reglator natural al calciului prin care, magneziul dirijează transmiterea impulsurilor nervoase către plăcile motorii ale neuronului motor şi ale fibrei musculare, dar şi cele de activator în cadrul unor reacţii prin care energia eliberată este condusă către muşchi.
În felul acesta, conţinutul de magneziu, prin acţiunea de stabilizare a membranei, influenţează direct activitatea celulelor nervoase. De aceea, magneziul este elementul mineral implicat de la relaxarea muşchilor la contracararea rolului calciului în coagularea sângelui.
Magneziul este în strânsă legătură şi cu ionul de potasiu. El susţine reglarea conţinutului de potasiu intracelular şi ţine, în limite normale, nivelul acestuia din sânge. Fără prezenţa magneziului, potasiul nu poate fi reţinut în celule, ci este eliminat din corp. Magneziul şi potasiul, împreună sunt implicaţi în absorbţia creatinei în ţesutul muscular, unde combinată cu acidul fosforic (CP) devine un constituent de bază al contracţiei musculare prin care furnizează energie pentru resinteza moleculei de ATP.

Consecinţele deficitului de magneziu
În medicina contemporană există un interes crescut în ceea ce priveşte rolul magneziului în organism, deoarece pare a fi implicat prin diverse căi metabolice în profilaxia unui mare număr de afecţiuni. Astfel, carenţa de magneziu atrage după sine numeroase tulburări funcţionale.
Trebuie precizat că, aportul insuficient de magneziu în organism este strâns legat de modul de viaţă şi de obiceiurile alimentare traduse printr-o alimentaţie modernă de tip fast-food în detrimentul alimentaţiei tradiţionale, variate şi echilibrate din punct de vedere al aportului de nutrienţi.
Descreşterea aportului alimentar duce la scăderea sub limitele necesare ale aportului de micronutrienţi, fără a fi asigurat necesarul de microelemente sau vitamine, magneziul fiind elementul mineral cel mai afectat.
Alte cauze responsabile pentru un aport redus de magneziu în organism sunt: poluarea, stresul, curele de slăbire, excesul de alcool, mâncarea prea grasă sau prea sărată, administrarea prelungită de anticoncepţionale.
De asemenea, deficitul de magneziu poate să apară şi ca urmare a unor afecţiuni ce duc la scăderea absorbţiei acestui mineral (de exemplu, boli infecţioase), a malnutriţiei, excesului de diuretice sau boli precum diabetul zaharat, ciroza hepatică, sindromul cronic de malabsorbţie.
Este important de menţionat faptul că, între deficitul de magneziu şi stres există o relaţie strânsă de reciprocitate, putându-se constitui adevărate cercuri vicioase, îndeosebi în stări cu stres de durată, ca în decursul senescenţei. De fapt, numeroase studii au demonstrat că magneziul reduce efectele negative ale stresului, în timp ce un nivel scăzut al acestuia, duce la posibilitatea apariţiei unor stări agresive de comportament. Însă, prin inducerea unui somn liniştit şi odihnitor, magneziul poate contribui la îndepărtarea stării de stres acumulată în timpul zilei.
Carenţa de magneziu se manifestă prin cefalee, insomnie, astenie, iritabilitate, nervozitate excesivă, stări de ameţeală, scăderea puterii de concentrare, oboseală cronică, spasme musculare, tulburări de memorie, amorţeală sau furnicături la nivelul mâinilor, fragilitatea părului, unghiilor şi dinţilor, oboseală vizuală şi palpitaţii, putându-se ajunge până la tulburări cardiace grave, accidente cardiovasculare şi tromboze, convulsii şi halucinaţii, în cazurile de carenţă severă.
Nu trebuie uitat şi faptul că, efectele adverse (destul de rare) ale unui aport exagerat de magneziu se manifestă prin diaree şi dureri abdominale. Excesul de magneziu este o problemă ce apare la persoanele cu afecţiuni renale grave, rinichii fiind răspunzători cu reglarea nivelului de magneziu în organism.

Magneziul şi rolul deosebit pentru sănătatea copiilor
De cele mai multe ori, carenţele de magneziu la copii apar în urma unui regim alimentar dezechilibrat, a unui consum crescut de sucuri acidulate, de alimente semipreparate sau fast-food, pe care, din păcate, copiii le preferă. De asemenea, o influenţă majoră asupra sănătăţii copiilor o reprezintă şi poluarea mediului înconjurător, problemă deosebită a contemporaneităţii, mai ales că omul şi mediu sunt entităţi inseparabile, iar existenţa acestuia este dependentă de mediu şi de factorii de mediu - aer, apă, sol.
Deficitul de magneziu la copii poate conduce la diferite tulburări şi manifestări, precum: hiperactivitate, impulsivitate, agitaţie excesivă, dificultăţi de concentrare, lipsă de atenţie, tulburări de memorie, somnolenţă crescută etc.
Unele studii au scos în evidenţă că „mai mult de jumătate dintre copiii cu vârste între 7 şi 18 ani consumă alimente cu conţinut redus de magneziu, analizele unora dintre ei arătând că au în corp o cantitate mai mare de plumb, în comparaţie cu cei care nu prezentau deficit de magneziu”. Astfel, s-a demonstrat că, dacă nivelul de plumb din organism creşte, nivelul magneziului scade.
Aceste rezultate arată cât de important este magneziul pentru sănătatea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor, el fiind unul dintre cei mai eficienţi agenţi de neutralizare a plumbului, cadmiului şi a altor substanţe toxice. De fapt, copiii sunt mult mai vulnerabili decât adulţii în faţa agresivităţii mediului înconjurător, a alimentaţiei neadecvate şi a ritmului de viaţă alert impus de societatea modernă. Practic, magneziul intervine ca un factor de protecţie în faţa reacţiilor dizarmonice ale organismului la agresiunile la care este supus. El este mineralul care protejează celulele corpului de substanţele nocive, pentru că împiedică pătrunderea elementelor toxice în celulele organismului.

Deficitul de magneziu şi procesul de îmbătrânire
Magneziul este elementul mineral care devine vital odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu realizat pe mai mult de 1000 de subiecţi, având media de vârstă 67 ani, a scos în evidenţă că cei cu nivelul de magneziu ridicat prezentau o musculatură încă puternică, în timp ce alt studiu a demonstrat că magneziul poate îmbunătăţi memoria subiecţilor de vârstă medie.
Bătrâneţea reprezintă unul dintre factorii de risc crescut în ceea ce priveşte deficitul de magneziu.
Modificările fiziologice caracteristice procesului de îmbătrânire, schimbarea regimului de viaţă, aportul alimentar mai redus ca şi absorbţia diminuată şi excreţia renală crescută a magneziului, precum şi frecvenţa mai mare a aportului de medicamente care interacţionează cu acesta, pot contribui la reducerea conţinutului de magneziu în organism.
De asemenea, deficitul secundar de magneziu se poate observa în cazul unor boli specifice vârstei a III-a, folosirea unor tratamente (diabetul tip II, non-insulinodependent) sau administrarea de diuretice.
Carenţa de magneziu la persoanele în vârstă poate genera excitabilitate neuromusculară, modificări ale metabolismului fosfo-calcic sau lipsă de potasiu în organism. Literatura de specialitate specifică faptul că deficitul de magneziu contribuie, pe de o parte, la accentuarea procesului de îmbătrânire şi, pe de altă parte, la vulnerabilitatea faţă de generarea unor boli legate de acest proces.

Magneziul şi activitatea sportivă
Sportivii de performanţă şi în mod deosebit culturiştii folosesc în mod curent o dietă bogată în proteine, carbohidraţi şi grăsimi, fără să fie neglijat şi necesarul de vitamine şi săruri minerale.
De aceea, magneziul este considerat mineralul cu un rol important în activitatea sportivă, îmbunătăţirea performanţelor sportive şi în perioada antrenamentelor. De fapt, se pare că, o pătrime din cantitatea totală de magneziu în corp se găseşte stocată în muşchii.
De altfel, se cunoaşte că, magneziul reglează activitatea neuromusculară, excitaţia şi contracţia musculară, susţine tonusul muscular şi activitatea enzimelor care participă la sinteza proteinelor în muşchi, are un rol esenţial în eliberarea energiei necesară muşchilor prin implicarea directă în mecanismul de acţiune al ATP-ului. De asemenea, prin proprietăţile lui antioxidante şi antiinflamatoare contribuie la prelungirea duratei de apariţie a stării de oboseală şi la accelerarea recuperării şi relaxării musculare.

Magneziul este al patrulea mineral abundent din organism si este esential pentru o sanatate buna. Are capacitatea de vindecare pentru o gama larga de boli, precum si de a întineri corpul (anti-imbatranire). Aproximativ 50% din cantitatea totală de magneziu a corpului se gaseste în oase; cealalta jumatate se gaseste în principal în interiorul celulelor, a tesuturilor şi organelor. Doar 1% din magneziu se gaseste în sânge, dar organismul lucreaza din greu pentru a mentine nivelurile sanguine de magneziu constante.

El este important in metabolismul energetic, functionarea normala a nervilor, a celulelor musculare. Menţine ritmul cardiac constant, susţine un sistem imunitar sănătos şi mentine oasele puternice. Magneziul, de asemenea, ajută la reglarea nivelului glicemiei şia unei tensiuni arteriale normale. Contribuie la activarea a peste 300 enzime necesare diferitelor procese metabolice. Are un rol vital în reacţiile care genereaza si folosesc ATP, unitatea fundamentala de energie in interiorul celulelor corpului. Unele din aceste procese duc la productia de energie, mentinerea functiei musculare, digestiei, crearea de noi celule, formarea osoasa, relaxarea muschilor, funcţionarea inimii, rinichilor, glandelor endocrine, creier, sistemul nervos, activarea vitaminelor din grupul B. Deficitul de magneziu va interfera cu oricare dintre aceste procese.

Deficitul de magneziu apare in anumite conditii: transpiratii puternice ; diete stricte si cure de slabire ; alimente ce contin multe proteine, alimente procesate sau rafinate ; utilizarea fosfatilor in bauturi racoritoare tip cola; abuz de alcool; stres si suprasolicitare indelungata; consumul unor medicamente, in special diuretice, antibiotice, unele chimioterapice; efort fizic intens; sarcina; crestere rapida la copii si adolescenti; sindrom de intestin iritabil si colită ulcerata, diabet zaharat (din cauza pierderii crescute de magneziu prin urina asociata cu hiperglicemia), hipertiroidie, boli de rinichi;

Deficitul de magneziu, la nivel intra-celular, este dificil de măsurat. Testele de sange folosind metode tradiţionale de laborator nu dau un bun indicator al nivelului de magneziu, pentru o sanatate optima si perspectiva de prevenire a bolilor. Un test de sange poate fi “normal”, in timp ce la nivel intracelular este “deficitar”.

Manifestarile clinice ale deficitului de magneziu sunt variate:

pierderea poftei de mancare, greata, varsaturi, insomnie, nervozitate, iritabilitate; sindromul picioarelor nelinistite; depresie; boala bipolara; stare de oboseala cronica; migrene; sensibilitate excesiva la durere, la zgomote puternice; palpitatii la persoane fara afecţiuni cardiace; moarte subită; dureri precordiale, amorteli, furnicaturi, crampe musculare; dureri osoase; hiperventilatie (respiratie rapida, superficiala); convulsii (schimbari bruste de comportament cauzate de activitatea electrica excesiva si anormala din creier), modificari de personalitate; sindrom premenstrual; rezistenta la insulina; nivel sanguin scazut de calciu si de potasiu.

Administrarea de magneziu pe cale transdermala este cea mai importanta cale de a creste nivelul de magneziu in organism. Uleiul de magneziu este o solutie apoasa de magneziu. Textura acestei solutii minerale saturate este descrisa “ca si cum ar fi ulei”. Aceasta solutie se aplica pe piele, ceea ce permite organismului sa absoarba o cantitate de magneziu mare, rapid si foarte eficient pentru tesuturi, spre deosebire de cel oral, care dureaza cateva ore pana se ajunge la un nivel ridicat de magneziu in sange si celule.

Beneficii ale magneziului aplicat pe piele:

• Tonic general al organismului; imbunatateste starea de spirit si reduce stresul; creste productia de energie in celule (ATP);

• Relaxeaza muschii;

• Stimuleaza vitalitatea, rezistenta si concentrarea; creste memoria si functia cognitiva;

• Imbunatateste functia inimii (relaxeaza muschiul cardiac); previne HTA, infarctul de miocard, aritmiile;

• Amelioreaza pana la disparitie a durerii, inclusiv durerea cronica –ideal in artroze, fibromialgii;

• Imbunatateste sanatatea pielii si a mucoaselor;

• Imbunatateste asimilarea calciului, construieste oase puternice; util pentru dinti si gingii;

• Usureaza durerile de cap si migrenele;

• Amelioreaza menopauza si sindromul premenstrual (dureri abdominale, de sani, edeme ale mainilor si picioarelor, iritabilitate inainte de menstra);

• Fortifica sistemul imunitar; creste nivelul natural al DHEA = dihidroepiandrosteron, hormon anti-imbatranire; are rol anti-aging;

• Controleaza productia hepatica de colesterol;

• Regleaza nivelul glicemiei;

• Rol important in sinteza proteinelor;

• Mentine functia normala a tiroidei si paratiroidelor;

• Previne osteoporoza;

• Previne litiaza renala;

• Elimina bronhospasmul ( criza de astm bronsic);

Magneziul ajuta la transportul prin membrane celulara a mai multor substante biologic active , inclusiv calciu, fosfor, potasiu, zinc, cupru, sodium, oxid nitric, acid clorhidric.

1.-Magneziul este important pentru ameliorarea durerii: unul din avantajele cele mai importante ale utilizarii uleiului de magneziu este alinarea durerii. Magneziul actioneaza atat pentru a bloca receptarea durerii, perceptia durerii, cat si asupra surselor durerii (inflamatie, toxicitate, rigiditatea peretelui celular, deficienta unor minerale). Dr. Seeling, cercetator al magneziului la Universitatea din Carolina de Nord, a aratat ca deficitul de magneziu provoaca multa suferinta inutil.

E de notat faptul ca unele dureri musculare, articulare, pot fi agravate de aportul crescut de calciu, luat pentru consolidarea acestor tesuturi. Un dezechilibru mare intre calciu si magneziu (in sensul de prea mult calciu si prea putin magneziu, chiar epuizare) reduce capacitatea magneziului existent de a elimina durerea din cauza cantitatii disponibile prea mici. Magneziul ajuta la disparitia durerilor reumatice - spondiloze cervicale, discopatii lombare, hernie de disc, gonartroze, orice durere articulara; este extrem de util in durerile de cap, migrene; dureri abdominale determinate de spasme intestinale; dureri premenstruale; orice durere aparuta poate fi rapid eliminata cu uleiul de magneziu.

Cum actioneaza magneziul in cazul durerii? Magneziul blocheaza receptorii N-metil D-aspartat, responsabili de durere cronica neuropata. Magneziul ajuta la relaxarea muschilor incordati, in timp ce calciul produce contractie musculara.

2.-Magneziul imbunatateste asimilarea calciului. Nivelul de magneziu este factor de limitare a absorbtiei calciului in intestin - cand creste nivelul de magneziu, creste si cantitatea de calciu absorbita. De asemenea, fara un nivel corespunzator de magneziu, organismul nu poate folosi calciul la nivel optim. Magneziul activeaza enzima ATP-aza, generatoare de energie, necesara pentru a pompa calciul la nivel celular. Până la 30% din energia din celule este folosită pentru a pompa calciul din celule. Lipsa de magneziu permite calciului sa se depuna in celula, in creier, inima, aparat digestiv, alte organe, generand efecte negative: oboseala cronica, HTA, depresie, AVC, litiaza renala. Calciul excesiv poate duce la litiaza renala si spasme musculare.

Magneziul este foarte util în osteoporoză, ajutand la depunerea şi a calciului în oase, la cresterea densitatii osoase. Magneziul e important pentru activarea fosfatazei alcaline - enzimă implicată în formarea de cristale de calciu în oase şi pentru transformarea vitaminei D în forma sa activa biologic.

Magneziul este cel care tine calciul dizolvat in zone ale corpului în cazul în care aceasta trebuie să fie dizolvat (cum ar fi muşchii, articulatiile, rinichii, inima si creierul). Dar atunci cand organismul nu are suficient magneziu, calciul este extras din oase si poate provoca probleme majore la nivelul intregului organism.

-Magneziul ar trebui aplicat pe piele pe tot parcursul anilor de crestere (copii, adolescenti) pana la varsta adulta, deoarece elimina posibilitatea de a dezvolta osteoporoză în anii urmatori.

-Magneziul ar trebui aplicat pe piele la persoanele adulte si varstnice pentru a preveni aparitia osteoporozei, cu efecte devastatoare.

3.-Magneziul este util in menţinerea unei inimi sănătoase. Magneziul este cel mai bun prieten al inimii - ajută la reducerea durerii anginoase (din cardiopatia ischemica), reducerea depozitarii calciului pe vase, reglementează nivelul colesterolului seric. Atenuează până la dispariţie aritmiile cardiace, fluidizeaza sangele; îmbunătăţeşte fluxul de sânge în vasele deteriorate; creste toleranţa la efort.

Aplicarea de magneziu pe piele reduce spasmul coronarian şi elimină riscul de moarte subită al tuturor pacienţilor, fie ca sunt diagnosticaţi ca având cardiopatie ischemică, fie că nu sunt diagnosticate (inca!!!). Teoria conform careia nivelul sanguin crescut al colesterolului este un indicator al riscului de boala cardio-vasculara incepe sa fie inlocuit cu adevarata cauza - inflamatia la nivelul vaselor de sange. Un simplu pas în procesul de reducere a inflamatiei este de a asigura un aport de magneziu mai mare. Una din tendintele cele mai alarmante din ultima jumatate de secol este cresterea brusca a numarului de decese bruste (moarte subită) de boli cardiace ischemice, in special la barbati de varsta medie, care dezvoltă brusc infarct miocardic, aritmii cardiace sau stop cardiac. Cercetatorii au fost postulat faptul că deficitul de magneziu este un factor etiologic comun.

Prolapsul de valva mitrala este consecinta unui deficit cronic de magneziu, deci aplicarea uleiului de magneziu pe piele este extrem de binevenită.

4. -Aportul de magneziu , aplicat pe piele, este un remediu adecvat pentru crampele musculare (cârcei).

5. -Magneziul este extrem de util in astmul bronsic, fiind bronho-dilatator si anti-histaminic. In astmul copiilor, care are conotatii alergice, dar si la adulti, cauzat de infectii, stari emotionale, fumat, factori toxici din mediu. Pacientii cronici de astm pot fi capabili de a normalize respiratia cu ajutorul magneziului transdermic, care ajută la relaxarea musculaturii bronsice si normalizarea respiraţiei. Chiar şi respiraţia şuierătoare poate fi ameliorata prin administrarea de magneziu pe piele.

6.-Magneziul ajuta persoanele cu diabet zaharat - nivelul corespunzator de magneziu scade rezistenta la insulina, scade glicemia, ajuta la prevenirea complicatiilor - neuropatie, retinopatie, afectare renala, hipertensiune arteriala. Magneziul are rol de mesager secund pentru actiunea insulinei. Şi rezistenţa la insulină este în strânsă legătură cu multe dintre problemele cardiovasculare ale persoanelor cu diabet zaharat. Persoanele cu rezistenta la insulina sunt mai predispuse la hipertensiune arteriala , coagulabilitate crescuta (tendinta la formarea de cheaguri). Aplicarea uleiului de magneziu este cel mai bun mod de a creşte nivelul de magneziu în organism.

7. -Persoanele care urmează a fi supuse unor interventii chirurgicale (de la simple pana la cele mai complicate) trebuie sa li se administreze ulei de magneziu transdermal, pentru a preveni spasmele vaselor coronariene, înainte şi dupa operaţie. De asemenea, ajuta la diminuarea durerii, prevenirea formarii cheagurilor, scăderea tensiunii arteriale, atenuează aritmiile cardiace, ameliorează depresia care apare frecvent dupa operaţie.

8. -Magneziul transdermic este o abordare preferată pentru copii şi sugari. Uleiul de magneziu este util copiilor cu iritabilitate, nervozitate, hiperactivitate, lipsa de atenţie, lipsă de concentrare. Este important în caz de autism. Copiii cu ADHD prezintă efectele deficitului de magneziu. Aplicarea de magneziu transdermal a demonstrate o îmbunatatire semnificativă în comportament.

9. -Magneziul ajuta la reglarea funcţiei celulelor nervoase. Prezenta magneziului în cantitaţi adecvate la nivel sinaptic ( legatura dintre doi neuroni) controlează transmiterea influxului nervos (a informatiei) la nivel neuronal. Deficitul de magneziu face ca neuronii sa se excite mai rapid, sa devina agitate si extrem de reactive, avand drept consecinta cresterea sensibilitatii la stimularea de toate tipurile: zgomotul va parea excesiv de tare, lumina prea stralucitoare, reactiile emotionale vor fi exagerate, persoana respectiva va tresari la sunete bruste (soneria telefonului, uşa trântită), iar creierul poate fi prea stimulat pentru a dormi. Deficitul de magneziu poate provoca tensiuni musculare excesive (cum ar fi spasme, ticuri, şi nelinişte), deoarece este nevoie de magneziu la jonctiunea neuro-musculară pentru a permite muschilor să se relaxeze.

Oboseala cronică este o alta entitate comună clinică asociata cu deficitul de magneziu. Cercetarile au aratat ca nistagmusul este datorat deficitului major de magneziu. Asadar, aplicarea uleiului de magneziu pe piele remediaza aceste neplaceri, ajută la instalarea unui somn relaxat, linistit, elimina ticurile, tremor, oboseala, distonia neuro-vegetativă.

În caz de insomnii, depresie, atacuri de panică, sensibilitate la zgomot, aplicarea uleiului de magneziu transdermal este foarte utilă. Ajuta la eliminarea unor disfunctii psihice, cum ar fi atacurile de panica, stres, anxietate, agitaţii nejustificate. Magneziul are un efect calmant asupra sistemului nervos. Atunci când magneziul este deficitar, creierul primeste mai putina serotonina. Nivelurile scazute de serotonina pot duce la depresie sau alte tulburari de dispozitie. Magneziul are un rol important în sinteza de serotonina necesara pentru sprijinirea emoţiilor pozitive şi pentru starea de spirit.

Epilepsia este marcata de un nivel anormal de scazut de magneziu în sange şi creier, cauzând hiperexcitabilitate în diferite regiuni ale creierului.

Stresul este un mare consumator de magneziu: evenimentele stresante determină glandele suprarenale să elibereze adrenalină, care epuizează magneziul. În condiţii de stres cronic, glandele suprarenale produc si alti hormoni: cortizol si norepinefrina (noradrenalina), care epuizeaza si mai mult magneziul. Stresul este legat si de bolile societatii moderne: infarct miocardic, hipertensiune arteriala, ameliorate de aplicarea pe piele de uleiul de magneziu. Magneziul este un tranchilizant natural, numit “mineral anti-stres”.

În plus, rolul magneziului în sustinerea sistemului vascular subliniază importanţa sa pentru sănătatea creierului.

Alt beneficiu al magneziului include reducerea efectelor neuro-toxice ale substantelor chimice (medicamente de sinteza, aditivi alimentari, conservanţi de sinteza, toxine din organism care nu au fost eliminate) care actioneaza in sensul degenerarii celulelor cerebrale si ale intregului organism.

Chiar şi numărul de sinucideri sunt legate de deficit de magneziu.

Uleiul de magneziu reduce tremorul aparut la alcoolici; alcoolul scade cantitatea de magneziu la nivel intracellular, iar daca este un consum cronic de acool, deficitul de magneziu creeaza probleme grave de sănătate.

10. -Magneziul este important pentru producerea de proteine, care sunt transformate treptat în colagen. Colagenul se gaseste in ţesuturile fibroase, cum ar fi tendoane, ligamente şi piele. De asemenea, este prezent in cornee, oase, cartilaje articulare, discuri intervertebrale, intestine, vase de sange. Uleiul de magneziu ajută la îmbunătaţirea sintezei de colagen, cu efect de menţinere a integrităţii acestor structuri.

11. -uleiul de magneziu este important pentru femei cu sindrom premenstrual - dureri pelvine, de sâni, edeme ale picioarelor şi mâinilor înainte de menstrâ, nervozitate. De asemenea, femeile la menopauza beneficiază de aplicarea magneziului transdermal, atat pentru simptomele menopauzei cat si pentru prevenirea osteoporozei.

Femeile însarcinate beneficiază de uleiul de magneziu de la concepţia fătului şi pâna la naştere, inclusiv pentru naştere. Uleiul de magneziu menţine sănătatea organelor de reproducere, favorizeaza absorbţia de calciu necesar formării fătului, ajută la relaxarea uterului şi previne avortul, nasterea prematură, pre-eclampsia (afecţiune severă aparută în timpul sarcinii, manifestată prin creşterea tensiunii arteriale, proteinurie - pierdere de proteine prin urină, anomalii ale sistemului de coagulare a sangelui, insuficienţă renală, perturbări hepatice, ischemie cerebrală, convulsii. Netratată corespunzator, evoluează spre eclampsie, cu moartea fătului şi a mamei. Aplicarea uleiului de magneziu în timpul sarcinii este extrem de benefică pentru reducerea riscului de osteoporoza şi creşterea nivelului de toleranţă la durere, astfel ajutînd nasterea normală.

Uleiul de magneziu este un revigorant al organismului, util si in problemele de fertilitate.

12. -Uleiul de magneziu este util în tulburările digestive: colon iritabil, colici abdominale, balonari abdominale; mediază procesele digestive şi previne problemele, cum ar fi vărsături, indigestie, dureri abdominale, flatulenţă, constipaţie.

13.-Controleaza functiile vezicii urinare – Multe femei care au probleme de urinare şi nevoia frecventă de a urina poate gasi rezolvarea prin uleiul de magneziu. Afectiunile urinare-infecţii urinare frecvente, cistită interstiţială, infectii la nivelul rinichilor beneficiaza de ameliorare prin utilizarea magneziului transdermal. De asemenea, magneziul aplicat pe piele ajută la eliminarea calculilor renali, prin creşterea solubilităţii în urina a calciului din calculi.

14.-Pierderea memoriei in boala Alzheimer este datorata şi tulburarii transmisiei semnalelor în creier. Creierul contine asa-numitii receptori N-metil-D-aspartat (NMDA) care sunt implicati in transmiterea semnalelor nervoase importante in procesele de invatare si memorie. Acesti receptori au nevoie de magneziu pentru buna lor funcţionare.

Simptomele bolii Parkinson ( tremor, rigiditate) pot fi ameliorate de aplicarea uleiului de magneziu.

15. -Magneziul este un remediu anti-îmbatranire. Studiile au arătat că sinteza ADN-ului este încetinită daca magneziul este insuficient. ADN-ului, sau acid dezoxiribonucleic, este codul genetic al organismului, folosit la construirea de proteine şi de înmultirea celulelor. Celulele din corpul nostru sunt în mod constant înlocuite cu celule noi. Varsta medie a unei celule în corpul uman estimat la sapte ani. Este deosebit de important faptul ca ADN-ul nostru să ramana stabil, evitand mutaţii care pot avea un impact negativ asupra funcţiei celulare.

Uleiul de magneziu este important şi la persoanele vârstnice. Odata cu înaintarea în vârstă, se produce o pierdere progresivă a masei musculare şi a forţei musculare, valabilă atat la femei, cât şi la barbaţi. Procesul se numeste sarcopenie. El poate fi evitat daca se aplica ulei de magneziu pe tot corpul, permanent. De asemenea, ajuta la cresterea toleranţei la efort.

16. -Magneziul este important în cancer. Magneziul nu doar stabilizează structurile ADN-ului, ci functionează ca un cofactor în repararea leziunilor ADN-ului de catre mutageni din mediu. Combinat cu ATP, magneziul, de asemenea, ajută la producerea unui ARN normal, fiind responsabil pentru “citirea” ADN-ul şi fabricarea proteinelor utilizate în corpul nostru.

Peste 300 de enzime şi de ioni de transport necesită magneziu şi se stie ca rolul important al magneziului în metabolismul acizilor graşi şi metabolismul acidului fosfolipidelor. Lipsa de magneziu afecteaza permeabilitatea şi stabilitatea membranelor, deci deficitul de magneziu ar putea duce la declinul fiziologic in celule si aparitia cancerului.

Magneziul scăzut este asociat cu creşteri dramatice în producerea de radicali liberi, precum si epuizarea rezervelor de glutation, ori acest lucru este vital, deoarece glutationul este unul dintre cele mai importante substante antioxidante endogene cunoscute. Cresterea cantitatii de radicali liberi (a stresului oxidativ) scade si nivelul de vitamine anti-oxidante (vitamina C şi vitamina E).

Administrarea magneziului transdermal reduce toxicitatea chimioterapicelor (ciclofosfamida, cisplatin, bleomicina) si a radioterapiei, ambele linii terapeutice scăzând şi mai mult nivelul de magneziu intracelular.

Aplicarea uleiului de magneziu este primul element şi cel mai important în strategia tratamentului pentru cancer. Este nevoie de 3-4 luni de aplicaţii zilnice pentru a conduce la un nivel celular apropiat de cel normal.

Magneziul trebuie utilizat în aplicaţii transdermale şi ca protecţie împotriva maladiei canceroase, de catre persoane sănatoase, de catre persoane care au in familie antecedente de tumori maligne. Uleiul de magneziu creşte longevitatea.

17. - Magneziul este mineralul de top în medicina sportivă şi în culturism. Atunci când metabolismul este accelerat, ca in timpul exercitiilor fizice, cerinţa de magneziu creşte. Suplimentarea cu magneziu aplicat transdermal afecteaza pozitiv performanta sportivilor prin scaderea nivelului de acid lactic.

Important pentru sportivi este rolul magneziului, esential în producerea de energie, atat prin mecanism anaerob cat si aerob, in special în metabolismul de adenozin trifosfat (ATP), “moneda de energie”, a corpului. Sinteza de ATP dependentă de magneziu necesită enzime numite “ATP-aze”. Aceste enzime trebuie sa lucreze extrem de greu, permanent, deoarece mediul intern nu poate stoca mult ATP, dar in timpul exercitiilor fizice extenuante necesarul de formare a ATP-ul este foarte mare.

Aportul optim de magneziu poate fi, de asemenea, esential pentru protectia antioxidanta si pentru inlaturarea inflamaţiei, ambele aparand la sportivii de toate varstele.

Exerciţiile de scurtă durată şi de intensitate mare scad volumul plasmatic, rezultând acidoza, iar in sange apare hipermagneziemie. Celulele însă suferă, nivelul magneziului intracelular fiind foarte mic, deci este nevoie de magneziu. Pierderile urinare de magneziu sunt mici, nesemnificative. Pierderea de magneziu prin transpiratie are loc foarte rar, numai atunci cand exercitiul se face in conditii de atmosfera umeda si temperatura ridicata. Stresul cauzat de exercitiul fizic este capabil sa determine deficit de magneziu prin mecanisme diferite. Una din explicatii pentru scaderea concentratiei plasmatice de magneziu in timpul antrenamentelor este un efectul de lipoliză. Deoarece acizii grasi sunt mobilizati pentru a furniza energie musculara, lipoliza provoaca o scadere a magneziului din plasma. Deficitul de magneziu sever reduce performanţa fizica si, în special, eficienta metabolismului energetic. Simptomatologia clinica la sportivi este dominata de simptomatologia de hiperexcitabilitate neuromusculară.

Fără magneziu organismul nu poate produce adenozin tri-fosfat (ATP). ATP este extrem de important in culturism.

Magneziul ajuta la cresterea sintezei hormonilor anabolici, deci de formare a masei musculare. Magneziul aplicat transdermal este extrem de important pentru creşterea performantelor sportive, creşterea capacitaţii de efort, creşterea masei şi forţei musculare. De asemenea, este important pentru relaxarea muşchilor dupa efort sustinut si refacerea starii generale. Se recomanda aplicarea transdermala a uleiului de magneziu zilnic, atat in perioada de antrenament, cât şi în timpul competitiilor sportive. Are efect de relaxare fizică şi psihică dupa competiţie.

Uleiul de magneziu este important şi la culturisti, din aceleasi puncte de vedere.

18. Uleiul de magneziu este important in afectiunile cutanate -acnee, eczema, psoriasis. Părul şi unghiile vor fi mai sănătoase la aplicarea uleiului de magneziu pe piele. O indicaţie cu rezultate foarte bune este herpesul zoster, atat in perioada de eruptie, veziculară, cât şi în condiţiile nevralgiei post-zosteriene. Mecanismul este de stimulare a imunitatii, deci de eliminare mai rapida a virusului şi de atenuare a durerii.

19. Stimularea sistemului imunitar de catre uleiul de magneziu îl recomandă în cazurile de faringite, amigdalite, raceli comune, conjunctivite, otite, gastro-enterite, rani infectate. Magneziul este util in creşterea activitatii celulelor sistemului imunitar.

CONCLUZIE: Uleiul de magneziu este recomandat pentru pacientii sănătoşi şi pentru cei bolnavi în egală masura-pentru primii, scopul de a-si menţine sănătatea fizică şi psihică, pentru ceilalti - scopul de a-şi recăpata sănătatea sau, macar, de a-şi creste calitatea vieţii.

Decizia de suplimentare cu magneziu creşte în mod semnificativ durata de viaţă. Administrarea uleiului de magneziu reprezinta o modalitate rapidă, uşoară şi utilă pentru realizarea acestor deziderate.

MAGNESIUM

Magnesium is mainly found inside the cells, it activates many enzymes and is necessary for the metabolism of carbohydrates, fats and amino acids. It is essential for the functions of muscles and nerves and for the formation of bones and teeth. Generally it counteracts and regulates the influence of calcium.

Some early signs of magnesium deficiency are loss of appetite, nausea, vomiting, fatigue, and weakness. Increased deficiency may show as numbness, tingling, muscle contractions and cramps, seizures, personality changes, abnormal heart rhythms, and coronary spasms. Severe deficiency results in low levels of calcium in the blood (hypocalcemia), and is also associated with low levels of potassium in the blood (hypokalemia).

Deficiency Symptoms & Increased Requirements:

CIRCULATION: angina, arteriosclerosis/atherosclerosis, diabetes, hypertension, high cholesterol, heart infarcts, , strokes, tachycardia (fast pulse), thrombosis.

DIGESTIVE SYSTEM: colic, constipation, chronic diarrhoea, malabsorption, pancreatitis (inflammation of the pancreas).

MUSCLES: backache, convulsions, cramps, increased excitability/jumpiness, numbness, nystagmus (rapid eye movements), spasms, tense/tight muscles, tingling, tremors.

NERVOUS SYSTEM: apathy, confusion, depression, disorientation, epilepsy, hallucinations, irritability, mental illness, multiple sclerosis, nervousness, neuritis paranoia, Parkinson's disease, poor memory, senility.

GENERAL: alcoholism, arthritis, body odours, broken bones, calcification in any organ, cancer, Chronic Fatigue Syndrome, diabetes, eclampsia, headaches, infections and inflammations, liver cirrhosis, lupus erythematosus, migraines, old age, prostate problems, rickets, rigidity - mental and physical, skin wrinkled and tough, stiffness, stone-formation in gall bladder or kidneys, thyroid overactive.

In more recent years other physicians have verified many of Delbet's and Neveu's applications and have tried the therapy in other pathologies: asthmatic acute attack, shock, tetanus (for these the solution is administered by intravenous injection); herpes zoster, acute and chronic conjunctivitis, optic neuritis, rheumatic diseases, many allergic diseases, spring-asthenia and Cronic Fatigue Syndrome (even in cancer it can be an useful adjuvant).

Magnesium for Nerves

Magnesium has a calming effect on the nervous system. With this, it is frequently used to promote good sleep. But more importantly, it can be used to calm irritated and over-excited nerves. This is especially useful with epileptic seizures, convulsions in pregnant women and the 'shakes' in alcoholism. Magnesium levels are generally low in alcoholics, contributing or causing many of their health problems. If magnesium levels are low, the nerves lose control over muscle activity, respiration and mental processes. Nervous fatigue, tics and twitches, tremors, irritability, hypersensitivity, muscle spasms, restlessness, anxiety, confusion, disorientation and irregular heartbeat all respond to increased magnesium levels. A common phenomenon of magnesium deficiency is a sharp muscle reaction to an unexpected loud noise. 'Memory pills' have been marketed that consist mainly of magnesium.

..."Many of the symptoms of Parkinson's disease can be overcome with high magnesium supplementation.... ...In a trial with 30 epileptics 450 mg of magnesium supplied daily successfully controlled seizures. Another study found that the lower the magnesium blood levels the more severe was the epilepsy. In most cases magnesium works best in combination with vitamin B6 and zinc...

....Countries with the highest calcium to magnesium ratios (high calcium and low magnesium levels) in soil and water have the highest incidence of cardiovascular disease. At the top of the list is Australia...

.Chris Gupta

Many of the symptoms of Parkinson's disease can be overcome with high magnesium supplementation, shaking can be prevented and rigidity eased. With preeclampsia pregnant women may develop convulsions, nausea, dizziness and headaches. In hospitals this is treated with magnesium infusions. Because of its strong relaxing effect, magnesium helps not only to have a better sleep but is also useful in overcoming headaches and migraines. Even the number of suicides are linked to magnesium deficiency. The lower the magnesium content in soil and water in a given region, the higher are the rates of suicides.

Epilepsy is marked by abnormally low magnesium levels in the blood, spinal fluid and brain, causing hyperexcitability in regions of the brain. There are many reported causes of epilepsy greatly improving or disappearing with magnesium supplementation. In a trial with 30 epileptics 450 mg of magnesium supplied daily successfully controlled seizures. Another study found that the lower the magnesium blood levels the more severe was the epilepsy. In most cases magnesium works best in combination with vitamin B6 and zinc. In sufficient concentrations, magnesium inhibits convulsions by limiting or slowing the spread of the electric discharge from an isolated group of brain cells to the rest of the brain. Animal studies show that even the initial burst of firing nerve cells that starts an epileptic attack can be suppressed with magnesium.

Magnesium for the Heart

Adequate levels of magnesium are essential for the heart muscle. Those who die from heart attacks have very low magnesium but high calcium levels in their heart muscles. Patients with coronary heart disease who have been treated with large amounts of magnesium survived better than those with drug treatment. Magnesium dilates the arteries of the heart and lowers cholesterol and fat levels.

High calcium levels, on the other hand, constrict the heart arteries and increase the risk of heart attacks. Calcium deposits in the walls of the arteries contribute to the development of arteriosclerosis. The arteries become hard and rigid, thereby restricting the blood flow and causing high blood pressure. In addition, such inelastic blood vessels may easily rapture and cause strokes. Countries with the highest calcium to magnesium ratios (high calcium and low magnesium levels) in soil and water have the highest incidence of cardiovascular disease.

Magnesium and Emotions

The Department of Family Medicine, Pomeranian Medical Academy, states that dietetic factors can play a significant role in the origin of ADHD and that magnesium deficiency can result in disruptive behaviors. Even a mild deficiency of magnesium can cause increased sensitivity to noise, nervousness, irritability, mental depression, confusion, twitching, trembling, apprehension, and insomnia. All of these signs and symptoms lead to heart ache and heart break. Magnesium holds a huge potential as a first line medicine for psychologists and psychiatrists though it would damage the pharmaceutical companies mightily because of the vast decrease in need for their extremely dangerous and toxic psychotropic drugs.

Magnesium for Healthy Bones & Teeth

Medical authorities claim that the widespread incidence of osteoporosis and tooth decay in western countries can be prevented with a high calcium intake. However, published evidence reveals that the opposite is true. Asian and African populations with a very low intake of about 300 mg of calcium daily have very little osteoporosis. Bantu women with an intake of 200 to 300 mg of calcium daily have the lowest incidence of osteoporosis in the world. In western countries with a high intake of dairy products the average calcium intake is about 1000 mg. The higher the calcium intake, especially in the form of cows' milk products (except butter) the higher the incidence of osteoporosis.

Calcium, magnesium and phosphorus levels are kept in a seesaw balance by the parathyroid hormones. If calcium goes up, magnesium goes down and vice versa. With a low magnesium intake, calcium goes out of the bones to increase tissue levels, while a high magnesium intake causes calcium to go out of the tissues into the bones. A high phosphorus intake without a high calcium or magnesium intake causes calcium to leach from the bones and leave the body with the urine. A high phosphorus intake with high calcium and magnesium leads to bone mineralisation.

Dr Barnett, an orthopaedic surgeon practised in two different U.S. Counties with very different soil and water mineral levels. In Dallas County with a high calcium and low magnesium concentration osteoporosis and hip fractures were very common, while in Hereford with high magnesium and low calcium these were nearly absent. In Dallas County the magnesium content of bones was 0.5% while in Hereford it was 1.76%. In another comparison the magnesium content in bones of osteoporosis sufferers was 0.62% while in healthy individuals it was 1.26%.

Magnesium Osteoporosis, Does magnesium chloride work on osteoporosis, bursitis and arthrosis?

Yes, because it regulates the whole calcium metabolism. It fixes the calcium where it should be, for example, on osteopenias, and osteoporosis and removes the calcium from where it should not be, from arteries, joints, it removes calcium oxalate stones from kidneys removes general calcifications in calcified bursitis. It removes the calcium when it is in the wrong place and fixes the calcium where there is a deficiency provided that at the same time the person has a diet rich in calcium, so for those who take magnesium chloride there is no risk at all of taking excess calcium.

There is a risk of excess calcium, arteries and joints calcification for those who are not taking magnesium, which regulates the distribution of calcium, in this case really there is a risk.

Many people think that those who have arteriosclerosis cannot take calcium because it will harden the arteries, it will, if is not taken with magnesium, but if taken along with magnesium, no, because the calcium is only going to fix where it should be. The magnesium is the regulator of calcium.

Dr. Luiz Moura

The preceding lists of ailments are by no means exhaustive; maybe other illnesses can be treated with this therapy but, as this is a relatively "young" treatment, we are pioneers, and we need the help of all physicians of good will to definitely establish all the true possibilities of this wonderful therapy.

From a practical standpoint, please remember that only Magnesium CHLORIDE has this "cytophilactic" activity, and no other magnesium salt; probably it's a molecular, and not a merely ionic, matter.

The solution to be used is a 2.5% Magnesium Chloride hexahydrate (MgCl2-6H2O) solution (i.e.: 25 grams / 1 liter of water).

Dosages are as follows:

- Adults and children over 5 years old.................. .125 cc

- 4 year old children..............................................100 cc

- 3 year old children................................................80 cc

- 1-2 year old children.............................................60 cc

- over 6 months old children....................................30 cc

- under 6 months old children..................................15 cc

These doses must be administered BY MOUTH. The only contraindication to Magnesium Chloride Therapy is a severe renal insufficiency. As the magnesium chloride has a mild laxative effect, diarrhea sometimes appears on the first days of therapy, expecially when high dosages (i.e. three doses a day) are taken; but this is not a reason to stop the therapy.

The taste of the solution is not very good (it has a bitter-saltish flavor) so a little of fruit juice (grapefruit, orange, lemon) can be added to the solution, or it can be even used in the place of water to make the solution itself.

Grapefruit juice masks the bitter taste very well (expecially if cold).

For CHRONIC diseases the standard treatment is one dose morning and evening for a long period (several months at least, but it can be continued for years).

In ACUTE diseases the dose is administered every 6 hours (every 3 hours the first two doses if the case is serious); then space every 8 hours and then 12 hours as improvement goes on. After recovery it's better going on with a dose every 12 hours for some days.

As a PREVENTIVE measure, and as a magnesium supplement, one dose a day can be taken indefinitely. Magnesium Chloride, even if it's an inorganic salt, is very well absorbed and it's a very good supplemental magnesium source.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu